Nu are legătură cu știrile zilnice. Nici cu ultima gafă politică. Nici măcar cu orele petrecute în trafic sau în trenuri aflate în permanentă întârziere. Nu mi-am ales-o eu, dar nici nu am părăsit-o. Am vrut să o fac, m-au oprit atunci niște conjuncturi. Am regretat uneori, mai ales atunci m-am văzut neputincioasă în fața unor sisteme medicale care, înainte de a te vindeca, te îmbolnăvesc nervos. Am trecut mai departe, pentru că am găsit oameni dispuși să-mi demonstreze că – așa cum uneori descoperi flori printre frunze căzute toamna – există bunătate și profesionalism.
Azi știu că aș pleca doar pentru o perioadă. Că m-aș întoarce, pentru că în anii aceștia în care am încercat să caut prin blog lucrurile frumoase din jurul meu, am descoperit o Românie pe care o iubesc. Și care mă așteaptă mereu cu brațele deschise.
România mea are forma unui răsărit în Apuseni. Și a unei seri în care îți descoperi rădăcinile alături de Om cum e Mugur.
România mea are gustul unor descoperiri întâmplătoare, atunci când ai curajul de e te depărata de la un drum național. Un sat pierdut în liniște. Sau o peșteră aflată la câțiva kilometri de malul mării.
România mea are sensul poveștilor pe care ți le spun oamenii care fac din meșteșuguri tradiționale o artă, într-un târg aflat în inima țării.
România mea are culoarea unor oameni care ajută alți oameni.
România mea se simte prin gesturi mici. Nu prin știrile de la ora 7. Și nu e prezentă doar de 1 decembrie, ci e o permanență. Un joc al descoperirii, alături de alți oameni. E a mea, pentru că așa am ales să o văd și, atât cât pot, să o construiesc. Pentru a îmi deveni un loc mai bun.
România mea e legată de locuri aparte și construită de oameni frumoși. A ta cum e?
A mea se suprapune destul de fidel peste a ta. Doar că… ai observat că parcă, pe zi ce trece, e din ce în ce mai mică ? 😦
Mie nu mi se pare. Ba chiar din contra, vad din ce in ce mai multi oameni in jurul meu care au o Romanie a lor pe care o vor si mai frumoasa. Si lupta pentru ea. Ceea ce e semn bun, zic eu 🙂
România mea este cu multe flori și păduri, cu munții noștri și cu mulți români printre ei! România mea este cu oameni ce au creat și îmbrăcat costumele noastre populare și nu le-au mai lepădat până la marea trecere în neființă! România mea este cu doine și balade, cântate în jurul focurilor! România mea este cu istoria miilor de ani trăiți pe aceste plaiuri de vis!
România mea este și a ta, precum este a tuturor celor ce simt și trăiesc românește!
La mulți ani, româncă dragă!
[…] am o leapsa in asteptare am luat intrebarea de la finalul Romaniei Oanei ca pe o noua provocare. Poate pentru ca am fost intrebata de multe ori, de cand sunt aici, cum este […]