TFB2* – despre plante, lupi și cai

Suntem într-un loc în care timpul se dilată. Sentimentul că la fiecare colț te așteaptă o poveste, o imagine, un zâmbet face ca După o dimineață plină ai impresia că e deja amiază. Asta undeva pe la ora 11. La fel și sentimentul că ești departe de orice ar putea să te încrunte.  Chiar dacă printre picături stăm cu nasul în calculator. Poveștile în cadrul roșu-galben-verde-indescriptibil curg lin, prin vocea lui Mugur. Libertatea aici are dimineți reci, gust de ceai cu anason și petale de trandafir, și puterea magică a tăcerii. Din jur. Din mine.

Plantele și ceaiurile sunt parte din copilărie, când serile de toamnă aveau gust de ceai de tei cu multă miere și lămâie. Am aflat azi că mierea își păstrează proprietățile atunci când ceaiul are temperatură de la 40 de grade în jos și că cea poli-floră. Și că dacă vrei să te tratezi cu ele, dincolo de informațiile din cărți, e bine să respecți ciclurile naturii. Unele flori se culeg dimineața, altele la apus. Din zone cât mai curate. Plantele te vindecă și au o lume fascinantă. Cea a pământului, a lunii, a soarelui, a ploii. Ceaiurile sunt bune. Nu doar pentru oameni bolnavi, așa cum avem prea des tendința să credem. Azi am băut cel mai bun ceai din ultimii ani.

Plantele de îndreaptă spre natură. Poate părea paradoxal, dar într-o lume din ce în ce mai dezorientată, nevoia de a te apropia de rădăcini devine din ce în ce mai pregnantă. Din păcate, nu avem încă puterea de a privi în lumea de lângă noi pentru a vedea regulile după care funcționează. Diferența dintre societatea lupilor și cea a oamenilor e fundamentală, și ține de modul de alegere al conducătorilor. Lupii nu se aleg prin vot democratic. Nici prin luptă fizică și atât. Ci lupul care are cele mai dezvoltate abilități (de la asigurarea hranei până la forța fizică și apărarea haitei) ajunge a fi cel care conduce.

Și dacă tot povestim despre animale, fugim din lumea patriarhală a lupilor în cea matriarhală a cailor (alte chestie nouă descoperită azi), știți cum se comportă ei atunci când vreunul e bolnav. Sau suferă, el știe de ce? Stau aproape unul de altul, se încurajează în moduri specifice și uneori greu de înțeles. Când ai ajutat pe cineva cu adevărat, nu doar pentru că te aștepți la recunoștință eternă? Ci pentru că e un om și are nevoie. Ne-am obișnuit să ne descurcăm fiecare pe cont propriu, uitând că uneori e bine să ceri ajutor. Sau să-l oferi. Ieri și azi am văzut oameni care s-au cunoscut de puțin timp dându-și o mână de ajutor, doar pentru că…Se învață calm și fără stres. Trecem peste stresul de la ora de seară, când Radu ne analizează pozele 🙂

Zilele noastre de libertate din Apuseni sunt despre clipe furate și povești dintr-un prezent mereu continuu. Cel al naturii și al forței din ea. Sunt despre prezent, mai mult decât orice. O lecție bună, și – așa cum am contuzionat în seara asta – bună de aplicat permanent. Pentru cine poate și are destulă naivitate să creadă că iubirea e una din puținele valori care durează o viață.

*TFB2 = tabăra de fotografie pentru bloggeri, locul de unde vă scriu povești diverse zilele astea. Eveniment organizat de Foto Union și susținut de Dacia Plant.

Mai mult imagini – pe albumul Facebook dedicat

Un gând despre &8222;TFB2* – despre plante, lupi și cai&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s