Premiile ForeverFolk

2 11 2009

Pentru că anul acesta s-au întâmplat multe şi frumoase. Concerte, lansări, piese.

Pentru că ForeverFolk nu e numai un site. E o stare. E dorinţa de a promova un fenomen muzical. Şi pentru că şi ei o fac prin muzică şi evenimente la care luăm parte.

Pentru că unii oameni care se zbat merită să fie premiaţi (chiar dacă pur simbolic).

Aşa ca aducem în faţa voastră PREMIILE FOREVERFOLK 2009.

Categoriile prezente sunt: Cel mai bun artist folk al anului 2009; Cel mai bun album folk apărut în 2009; Cea mai bună piesă de pe album apărut în 2009; Cel mai bun tânăr artist şi Evenimentul Anului.

Juriul este format din voi (cei care veţi vota pe site), din noi (echipa ForeverFolk) şi din ei (reprezentaţi ai presei de specialitate: Alina Deac – Folkblog, Andrei Partos – RRA, Dan Cojocaru – TVR, Mihai Cosmin Popescu – RRA, Teodora Ionescu – Radio Bucuresti).

Puteţi vota ce v-a plăcut cel mai mult anul acesta în folk până pe 6 decembrie.





Ramas bun

21 11 2009

Sunt oameni care apar in viata ta precum fulgerele.

Pe neasteptate. Cu lumina. Si urmati de un ropot de zgomote.

Oameni frumosi si plini, completi in caderea lor.

A. si M. erau doi din acesti oameni. Uniti de o singura lumina, frumosi prin simpla prezenta undeva, raspandind o bucata din dragostea lor in fiecare fiinta ce le iesea in cale.

Sunt oameni care apar in viata ta ca fulgerele.

Si care atunci cand dispar, raman imprimati pe retina si in amintire ca un fenomen spectaculos al naturii.

Iar tu, om ramas pe pamant, nu poti decat sa te bucuri ca ai fost in preajma lor o vreme.

A. si M. s-au dus de azi sa lumineze cerul si sa il cutremure cu prezenta lor.

La revedere, dragii mei!

 

 





Se intampla

20 11 2009

[ok, recunosc chiar si fata de mine ca asta e un post de umplutura, pentru a nu renunta la scrisul zilnic pe blog, si mai ales pentru a nu uita ca se vor intampla toate astea. la mine a ajuns umezealea, si uite asa sarea a ajuns sa fie fada si pe minus de inspiratie.  dar revin curand cu forte proaspete]

*Killipirim – la Sala Dales

*Gaudeamus – saptamana viitoare (25-29 noiembrie) la Romexpo

*Concert Diana Krall pe 22 noiembrie

*O noua editie la Institutul Blecher cu Murgu Grosu si Stoian G. Bogdan

*Concert Cantos

…toate astea intr-o perioada in care ar putea la fel de bine sa nu se intample nimic, intrucat deja fondurile de luna asta sunt sub limita si nervii mei sunt mult prea intinsi, si in care dorinta mea de socializare tinde spre 0 (ceea e cel putin dubios, tinand cont ca eu sunt un pic addicted de social-life, dar uneori chiar e nevoie de o pauza)

*una bucata proiect de-al meu aprobat si la care trebuie sa ma adun sa lucrez, dar sunt fericita. pentru ca e vorba de csr si management etic si un program de comunicare pentru aproximativ 1000 de angajati.

*o editie de gatit in bucatarie in deplasare (urmare a strigatului meu in care cautam o bucatarie), cu pui, ciuperci, legume si oameni care isi pun la dispozitie spatiul pentru mine (si carora le multumesc). – asta duminica dupa-amiaza

*intalnire cu instructorii din Bucuresti maine, si intalnire cu grupa de exploratori duminica

*o perioada de o saptamana cu minim 7 ore de somn pe noapte si o cura de detoxifiere (asta e cea mai grea, dar e necesara)

…toate astea pentru a imi aduce aminte ca e important sa fac ceea ce imi place. profesional, emotional, sufleteste, fizic.  si la capitolul asta deja am inceput sa lucrez, asa ca aseara am fost cu marmota la balet si a fost altfel. Simplu, cu muzica buna, si balerini talentati, departe de zgomot, cald.

Pana la urma, se intampla sa fiu eu.

PS (fara legatura cu ce e mai sus): celor care tot ajung aici cautand “ce gatim in weekend”, si sunteti destui, ia mergeti voi pe la Copolovici pe site, si va spune el ce si cum. Si cu retete, si cu liste de cumparaturi. Nu de alta, dar eu nu gatesc in weekend :)





Nocturne II

19 11 2009

[sursa foto - "Anxiety is not a feeling, is a state of mind"]

Timpul se scuge de jos in sus, in forma de elipsa

Iar eu ma regasesc periodic in acelasi punct

de unde au plecat toate

Noapte si tacere

Era o vreme cand inserarile veneau la pachet cu tine

si visele aveau gustul carnii tale

Era o vreme cand noptile veneau greu

cu durere

Era o vreme cand ne jucam si descopeream prietenia

Cand telefonul suna a mesaj dupa miezul noptii

cand radeam

absurd amar acru acid alternosferic apocaliptic

Undeva, am iesit din joc si ecuatie

am aruncat totul in urma si am inceput sa

desenez schelete de copaci de oameni de suflete

Te-am speriat si nu am vrut si te-am incoltit din atatea locuri ca te-ai evaporat

Azi nu mai stiu a cui e vina

si nici nu mai incerc

poate si tu esti la fel de obosit ca si mine

si poate

dormi?





Lecţie

19 11 2009

“Oamenii au uitat acest adevăr…Eşti răspunzător de tot ceea ce ţi-ai apropiat, de tot ceea ce ai domesticit”

(e o bucată mică din Micul Prinţ, de care mi-am readus aminte citind fragmentul mai mare postat de   Mălina - @New_Dada. Şi cuprinde tot ceea ce aş spune acum.)





Nocturne

19 11 2009

E trecut de ora 1 si eu nu pot dormi. Ar trebui sa fac asta si nevoia de somn mi se simte de la pleopele obosite si ridurile deja aparute in jurul ochilor pana in degetele picioarelor.

Continui totusi sa ma invart de pe o parte pe alta, in timp ce incerc sa imi gasesc un argument. Pentru orice. Mai ales pentru tine. Am obosit sa astept sa primesc raspuns la mesaje nocturne fara sens constant, am obosit ca sa caut oameni, am obosit sa incerc sa construiesc in vid relatii pe care nu le pot construi, am obosit sa lupt cu rautatea din ochii unora, am obosit sa imi pun intrebari si sa nu le pot raspunde, am obosit sa ma caut, sa gasesc si sa pierd fara rost, am obosit sa obosesc.

Si asa as vrea sa ma cauti si sa stii ca sunt aici. Si asa as vrea sa beau ceaiul ala pe care ni-l promitem de atata vreme. Si asa imi e dor sa vorbesc cu cineva anume despre luna si stele si inimi frante (ale mele, ale lui, ale altora). Si asa as vrea sa stam in bucatarie cu un pahar de vin rosu in fata. Si asa as vrea…sa dorm acum si maine (sau azi?) sa fie soare.

Si…somn usor, ca de mult nu am mai spus asa…