Mâine seara, femeile mor. Din principiu.

Și o fac cu stil și clasă, la Conservator, în Studioul de Operă, de la ora 19.

Unul din motivele pentru care abia aștept să ajung mâine seară la teatrul-operă, pus la cale de Amalia (prietena mea bună care nu numai că visează să devină regizor, dar muncește pe rupte pentru asta, și care are și un blog mai nou, dar nu-l găsesc acum :)) ) e pentru că ar fi primul spectacol pe care îl știu înainte de a se naște. Ideea lui a venit firesc. Vară în toi, noi-fetele la o bere/apă plată/cola 0 rece sloi, în cea mai ieftină terasă din Centrul Vechi. Cătălina povestea despre orele de canto și diverse opere și operete (iar eu eram atât de fascinată de ce povestea că aproape m-aș fi crezut în stare să merg la Operă fără să plec de acolo cu o durere de cap). Amalia căuta o idee, pentru că abia terminase de pus în scenă Deseori neobservat și simțea nevoia unui proiect nou, poate un pic mai colorat.

Din poveste în poveste, concluzia a fost simplă. Că toate femeile-personaj-de-operă caută mereu ceva sau pe cineva. Și termină căutare prin a fi ucise (de mâna lor sau a altora). Și, culmea, în viețile lor al căror final îl poți prevedea fără prea mare bătaie de cap, cea mai frumoasă căutare a cea a iubirii. 

Și așa s-a născut o viziune teatrală asupra operei. Teatrul e ceva care îmi e oarecum un mediu mai aproape, mai familiar. Opera are caracterul unei părți culturale pentru care nu am crescut corespunzător, în care povestea e mereu prea lungă, muzica alături de costume și decoruri mă face să mă pierd între detalii, iar la final să plec convinsă că am văzut ceva frumos, dar care nu mi-a spus nimic

Vara asta, la un moment dat, se făcea cercetare și studiu de muzică în garsoniera mea. Și mi-a prins bine aceea perioadă. Am învățat să văd un pic altfel lumea muzicală. Apoi fetele au început repetițiile, au construit povestea, și se pregătesc să o spună mâine. Iar eu abia aștept, pentru că au trecut șase luni și mai bine între idee și punerea ei în scenă. Și cred că e primul proiect al cuiva drag despre care nu am vrut să știu mai nimic înainte de a îl vedea. Pentru că vreau să mă surprindă. 

”În principiu femeile mor” este o viziune teatrală asupra operei, un foarte mic spectacol ce și-a propus să înțeleagă muzica puțin diferit, ruptă din contextul ei și văzută prin ochii unei pianiste care caută să trăiască aceste povești în partiturile pe care le studiază… Este despre iubirea care ni se întâmplă sau nu ni se întâmplă…În orice caz este un spectacol despre ce suntem și ce vrem să fim…Ne găsiți la Conservator, Studioul de Operă, intrarea este liberă.

Ne vedem mâine seară, da?

in_principiu_ama

 

 

2 gânduri despre &8222;Mâine seara, femeile mor. Din principiu.&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s