Fragment

„Un bărbat care te iubește te învață să mori. Nu-ţi arată frica lui, nu te amăgește cu vorba. Iți arată – prin drumurile pe care le face fără tine – cum să-ți vezi moartea până nu te vede ea pe tine.“ Maria cea mică știa dintotdeauna cum să deosebească bărbații.  Le citea în privire, în pielea feței  pe buze și în voce dacă știau ceva despre dragostea aia de care-i vorbise Maria cea mare întreaga ei copilărie și adolescență. Pe amândouă le chema Maria, dar cum Maria mică nu-l putea pronunța pe r, cu vremea i-au zis cu toții așa cum își zicea singură: Maia, cu un i prelung.

 Formă de apărare la început, formula ajunsese, cu vremea, să se recite singură în capul ei: „Un bărbat care te iubește te învață să mori“. Bărbății voiau însă, cei mai mulți, s-o învețe pe Maia să trăiască, să plângă, să râdă, să-i primească în ea tremurând de dorință, să-i aștepte apoi veselă, ca și cum nu le-ar fi simțit frica și mândria, ca și cum nu le-ar fi auzit vocea guturală, ca și cum nu le-ar fi cunoscut lașitatea și indiferența

Din Hotel Universal, de Simona Sora. Carte în brațele căreia să te pierzi la ceas de seară, cu o cană de ceai aromat și niște ciocolată în preajmă. Sau pur și simplu pretext de evadare.

Un gând despre &8222;Fragment&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s