Insomniile mele, muzica ei

alina_puzzleSunt unele lucruri care se întâmplă atunci când trebuie. Bine, teoria spune că toate se întâmplă atunci când trebuie, doar că de multe ori nu prea vedem noi asta. Că nu avem răbdare, că nu ne place să așteptăm, că e greu să vezi scopul atunci când faptele par a îl contrazice, Revenind.

Sunt unele întâlniri care ieși schimbat, unele nopți la finalul cărora ai cearcăne, dar un zâmbet destul de larg  pentru a le acoperi, și unele nopți în care dormi doar pentru a te trezi măcinat de vise alb-negru și de gânduri ce par că zburdă mai cu spor atunci când se presupune că ar pluti pe nori roz-pufoși. La urma urmei, tot o formă de insomnie, doar că un pic mai parșivă.

Și sunt acele stări pe care nu le poți trăi singular. Trebuie să le dai o formă, să le pui într-o poveste, să ți le prezinte cineva pe tavă, iar tu – martor tăcut și complice – să le savurezi pe îndelete. Un desert furat, pentru care uneori te simți vinovat, dar care mereu îți aduce un strop de zâmbet în colțul ochilor. Sau terapie, dar fără psiholog.

La final, sunt acele concerte care se anunță exact atunci când toate poveștile de mai sus se întâlnesc la răscruce de ceață, toamnă și frunze galbene de așteptare. Cele care aduc la pachet evadarea, emoția, povestea.

Îmi plac concertele Alinei Manole în orice context. Doar că zilele astea simt nevoia de un concert de-al ei ca de un fel de evadare. Dacă plec să mă plimb un pic cu lunile pătrate, cu amantele-sirene și cu iubirile altfel știu că voi redescoperi o bucată din mine. Cea care acum se bucură de insomnii. Printr-o aliniere frumoasă a punctelor de reper emoțional și organizațional, întâlnirea se va produce mâine, după trei luni în care ea a plimbat poveștile prin țară, iar noi am desenat altele pe asfalt de București.  Iată de unde până unde prima frază din articol.

Mâine seară, în Puzzle. Loc nou, formulă inedită, motiv de visare. Și acorduri de folk-jazz, de pe la 20:30. Locuri de rezervat nu mai sunt (vă spun eu că am sunat ieri), dar sunt sigură că puteți găsi un loc în care să vă vindecați insomniile. Măcar pentru o seară.

Azi aproape că mi-aș dori să am cutie de scrisori.

4 gânduri despre &8222;Insomniile mele, muzica ei&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s