Ce faci când ai un atac de panică și ești singur acasă?

Păi, te panichezi și mai tare🙂

Ceea ce oricum nu va face ca atacul de panică să dureze mai puțin ce cele 10 minute, cât are intensitate maximă și încă vreo oră în care bătăile inimii să-ți revină la normal. Acum, de unde până unde ideea mea creață de articol. De azi-dimineață. M-am băgat în pat la 3 jumătate, la o oră distanță am deschis ochii doar ca să văd ecusoanele agățate de bibliotecă bălăngănindu-se haotic. Am știut că e cutremur, am stat întinsă încă vreo 30 de secunde, apoi m-am ridicat să mă dau jos din pat și am rămas așa. Distracția a început vreo cinci minute mai târziu, când aveam impresia că ori o iau razna, ori mi se întâmplă ceva grav de tot, inima mea bătea de parcă tocmai terminasem o probă olimpică de alergat viteză și oricât de tare îmi doream să mă mișc părea că am înțepenit în aceeași poziție. Culmea ironiei: mie nu îmi e frică de cutremure, nu am o fobie legată de ele, nu le simt înainte (așa cum i se întâmplă unei prietene). Iar atacul de panică a venit când deja în casă lucrurile erau deja statice, și doar în mintea mea se mai ciocneau plăci tectonice.

Nu e primul atac de panică pe care îl am. Conform unora, atacurile de panică sunt urmarea unor schimbări (de mediu, de carieră, de relații) și nu au un model bine stabilit după care apar. Pot fi legate direct de perioadele cu oboseală mai mare și cele în care te lupți cu stresul mai mult decât de obicei. Descrierea foarte simplă a unui atac de panică este un sentiment extrem de puternic de teroare și teamă, care durează vreo 10 minute și care are cel puțin patru din următoarele simptome de panică: bătăi accelerate ale inimii, transpirație, tremur incontrolabil, respirație accelerată, dureri în piept, senzația că te îneci, amețeală, greață, frisoane sau bufeuri, teama că începi să înnebunești, că pierzi controlul și senzația că cea ce ți se întâmplă e ireal. Mai multe despre cauze și simptoame găsiți în articolul ăsta: When Panic Attacks. 

Partea cea mai nasoală cu un atac de panică e să ai unul noaptea, când ești singur acasă. Vă spun asta din experiență🙂 Tot din experiență, iată o listă de tips & tricks care să vă ajute să treceți peste mai ușor. Și încă ceva: din atacuri de panică nu se moare, pot fi controlate în timp și evitate atât timp cât nu vă concentrați extrem de mult asupra lor, nu credeți că aveți probleme bune de dus la psihiatru și încercați să le priviți doar ca o reacție la niște schimbări bruște pe care – dintr-un motiv sau altul – nu le asimilați așa cum ar trebui. Pasul unu e să nu faceți din atacul de panică o problemă mai gravă decât este – asta pentru a preveni niște repetiții care nu or să vă placă (da, vorbesc tot din experiență🙂 )

Pasul doi e să respirați. Sună elementar și aproape absurd, pentru că fără gestul simplu de a respira nu se poate trăi. Ideea e că în momente de atacuri de panică respirația ți se accelerează foarte tare din cauză bătăilor de inimă. Iar o respirație echilibrată poate ajuta la reglarea pulsului. Așa că, în momentul în care simțiți că începeți să alergați chiar dacă sunteți imobilizați de panică, închideți ochii și respirați. Procesul e simplu: insipiri 5 secunde, ții aerul în tine 5 secunde, expiri 5 secunde. Pe lângă faptul că vă reglează bătăile inimii, exercițiul are rolul de a te obliga să te concentrezi pe altceva decât pe teamă. Faptul că numeri și tot numeri distrage mintea și te ajută să îți revii un pic mai repede.

Pasul trei e să preiei controlul a ceva din preajma ta. Că te apuci și speli două vase, muți două cărți sau cureți agenda telefonului (eu la asta am apelat aseară). Ideea e că atacul de panică este generat de senzația de lipsă de control. Capacitatea de a îți distrage atenția și de a vedea că încă poți alege ce să faci reduce impactul și te ajută că îți reiei starea normală.

Pasul patru e să mergi la doctor. Mai ales dacă atacurile de panică sunt repetate, sau observi că apar, în situații similare. Chiar dacă nu poate face extrem de multe pentru a te ajuta, un medic îți poate oferi informații, îți poate explica mai clar ce și mai ales de ce, și – la nevoie – poate să-ți recomande anumite tipuri de pastile pe care să le iei în cazul atacurilor de panică. La mine, de exemplu, nu e cazul. Mă ajută un ceai relaxant de sunătoare-levănțică-tei-valeriană (am cutii separate cu fiecare din ele).

Acestea fiind spuse, vă doresc o duminică liniștită!🙂

11 gânduri despre &8222;Ce faci când ai un atac de panică și ești singur acasă?&8221;

  1. Mai si eu am simtit cutremurul. De fapt m-am simtit trezit. M-am uitat si-am vazut ca nu se misca lustra, m-am uitat pe geam si erau luminile stinse prin vecini, am pornit TV-ul si n-am vazut nimic de cutremur nici pe burtiera si nici in studiouri, dar inainte sa zic c-o fi fost Breaking News la mine in cap mi-am notat ora pe biletel. Si m-am culcat. Cand m-am trezit era plin internetul de cutremur la ora 04:38. Deci n-am visat🙂

    • Eu l-am simit vag, oricum a durat extrem de putin. Si sunt aproape sigura ca atacul de panica nu a avut legatura directa cu el, ci doar combinatia de momente a fost un pic nepotrivita🙂 La mine ce e ciudat e ca eu, daca sunt foarte obosita, nu ma trezeste nimeni si nimic. Cum de m-am trezit tocmai la cutremur, nu imi explic🙂

  2. Sfaturile sunt foarte bune, e aşa ciudată senzaţia de atac de panică, sper să nu ţi se mai întâmple nici ţie nici mie.
    Eu fac atac de panică în momentul în care simt că nu mai deţin controlul, când trebuie să fac neapărat ceva, nu ştiu să fac acel lucru şi nu am destul timp. Nu am mai păţit cam de un an, am reuşit să controlez momentele şi să evit atacul de panică.

    • Eu stiu ca sunt predispusa la ele, stiu si din ce motive apar (de obice cand tb sa suport o schimbare in viata si nu prea vreau, sau chiar daca vreau ma sperie ideea), si ne-am imprietenit vag🙂 Adica eu am invatat cum sa reactionez, ele sa nu mai bata la usa din orice. Oricum, succes in a le evita in continuare🙂

  3. Multumesc pentru sfaturi! Tocmai am avut un atac de panica ieri si azi am ramas putin intr-o stare de agitatie. Exact cum ai spus si tu, este foarte important sa ne ducem mintea in alta parte, sa intreprindem orice fel de activitate pentru a redobandi starea de control de sine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s