All that Jazz

Nu sunt un ascultător fidel de muzică. Nu pot spune că am un gen preferat, doar că prefer anumite tipuri de sunete înşirate pe aţă. Obsesiile mele muzicale sunt atât de schimbătoare încât sunt (prea) puţini artişti cei cărora le-am rămas fidelă de-a lungul timpului. Oricum ar fi, pentru mine echivalentul unei muzici bune e cea care îmi spune o poveste. Că mă face să o desenez, că mă face să o simt, că pot pune un film în spatele ei, important e să mă facă să trăiesc ceva. Şi mai important în asemenea conjuncturi e felul în care recepţionez un concert văzut pe viu. Poate de-asta am plecat un pic tristă când l-am ascultat pe Clapton. A fost un concert frumos, dar care nu mi-a spus nimic. Chiar dacă pe ale lui melodii am scris poveşti la un moment dat. Pe de altă parte ştiu concerte la care am plâns de fericire, concerte care nu au reuşit să mă ţină lipită de scaun pentru că muzica era atât de frumoasă că simţeam nevoia să mă exprim cumva, concerte care au schimbat ceva în modul de a vedea lumea.

Primul concert de jazz la care am participat se încadrează în seria asta. Eram prin clasa a X-a, ascultam de toate şi nimic. O bună prietenă de atunci, cu nume identic cu al meu şi o voce frumoasă, îşi cultiva pasiunea pentru jazz la vremea aceea. La um moment dat, la Filarmonica din Ploieşti, au poposit Teodora Enache, Berti Barbera şi un pianist al cărui nume s-a pierdut printre amintiri. A fost momentul când am realizat că există concerte pe care le trăieşti nu numai emoţional, ci şi senzorial. Am dansat printre scaunele Filarmonicii (spre uimirea şi dezprobarea tacită a unora din cei care erau cu noi în sală), iar la final mi-am făcut curaj să mă duc în culise. Doar pentru a le spune Mulţumesc.

De atunci, ideea de jazz a devenit sinonimă cu ideea unor momente trăite doar de dragul muzicii. O poveste completă, pe care – recunosc – nu am putut niciodată să o savurez de îndelete în spatiul casei sau al maşinii, dar de care m-am bucurat în (prea) puţinele noastre întâlniri live. Nu sunt un cunoscător al genului, nici pe departe. Nu aş putea spune nici măcar că sunt un fan dedicat, pentru că nu pot să enumăr artişti sau sub-genuri. Pot afirma cu siguranţă că e una din cele Muzici. Despre care îmi place să învăţ, pe care o ascult cu plăcere atunci când o descopăr, de care nu te poţi îndrăgosti brusc şi iremediabil, ci cu care dezvolţi o relaţie în timp. Tocmai pentru că sunt mereu în alergătură şi pe fugă, uneori îmi pare rău că nu îmi iau mai mult timp pentru a studia fenomenul. Ştiu, Internetul abundă de informaţii, dar uneori îţi trebuie şi răbdarea de a diseca printre ele. Aşa că aleg metoda simplă de a scana prin liste de invitaţi la festivaluri de jazz de prin ţară şi a selecta. Evenimente ca Alba Jazz sau JazzTM îmi fac viaţa mai uşoară, din punctul acesta de vedere.

Cu toate acestea, trebuie să fiu sinceră până la capăt şi să spun că tare mi-ar plăcea să fie cineva care să îmi spună că se întâmplă X sau Y, că merită să merg la un anume concert, să mă ajute să descopăr în continuare lumea asta care m-a fascinat aşa, de la prima întâlnire.

Iată de ce salut cu mare drag noul proiect muzical din onlien: JazzCulture, pus la cale de colegul Marius Matache şi de simpatica Daniela Ştefan.

În cuvinte simple, Jazz Culture este un proiect care se naște, mai înainte de toate, din pasiune și necesitate. Din pasiune pentru o muzică și, deopotrivă, un fenomen cultural asemănat în repetate rânduri  (și justificat) cu libertatea de exprimare prin limbaj muzical. Din necesitate, pentru că, pe o piață muzicală plină “ochi” de vedete “de plastic”, artiștii cu adevărat valoroși rămân într-un con de umbră (sursa)

Pentru mine e o ocazie frumoasă să ies din comoditate, din lipsa de informaţii sau disiparea lor pe un spaţiu prea mare şi să învăţ şi să descopăr alături de ei. Pentru că apreciez, în primul şi primul rând, curajul celor doi de a lansa un proiect dedicat unui gen muzical pe care toţi îl recunoaştem ca fiind aparte, dar pe care nimeni nu îl promoveză constant şi firesc. Aşa că, felicitări pentru nebunie şi mulţumiri pentru exemplu.

 PS: acest articol este (răs)plătit prin conţinut de calitate şi muzici alese.

 PPS: dacă faceţi parte din categoria de oameni pentru care ştirile esenţiale se scriu pe wall de Facebook, îi găsiţi şi acolo. Să nu spuneţi că nu ştiaţi🙂

Un gând despre &8222;All that Jazz&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s