Este luxul o artă?

La fel cum – de principiu – iubirea o poți defini cum vrei și-n funcție de experiența proprie, luxul este un concept ce nu se rezumă la definiția din Dex (pe care o puteți găsi aici). E evident că luxul nu este una dintre necesitățile primare ale individului. Se poate trăi în afara acestuia, fără a te paște depresia din această cauză.

Personal, văd luxul ca un concept inventat pentru a marca o clasă de produse și servicii destinate unor persoane cu un venit mare, iar cele din urmă sunt capabile să le reprezinte. Într-un fel aparte, atunci când e vorba de lux e vorba de o relație între obiect și cel care poartă obiectul. Între tipul obiectului și stilul purtătorului. E vorba de eleganță și artă, din ambele părți.

De ce eleganță? Vorbim despre oameni de afaceri, personalități publice, familii regale, pentru care imaginea este un atribut esențial. Atât cea pe care o prezintă în fața celorlalți, cât și cea pe care o reprezintă prin stilul vestimentar abordat, bijuterii, sau obiectele e artă care le decorează casa. Pentru mine, luxul nu ține de capacitatea de intra într-un magazin Coco Channel și a cumpăra o rochie de-a sa. Ci de a purta geanta aceea în așa fel încât să devină memorabilă.

De ce artă? Te-ai plimbat în vreo zi de primăvară, la pas pe Calea Victoriei? Așa, fără un țel anume, ci cu ochii trecând de la o vitrină la altă, de la un detaliu la celălalt? Printre magazinele de lux o să găsești o trăsătură comună: tot ceea ce vezi în vitrină e menit să îți atragă atenția. Chiar dacă un sacou negru și simplu. Modul în care produsele de lux sunt concepute este cel al picturilor – fiecare tușă este un exercițiu de atenție la detalii.

Mi-am adus aminte brusc de Paris, în unica vizită pe care am făcut-o, și de cum am răs în hohote atunci când ghida ne-a prezenta plină de entuziasm…magazinul Louis Vuitton. Mi s-a părut exagerată punerea lui la un loc cu atâtea monumente faimoase. Am realizat că magazinul e într-o casă cu memorie indefinită. Că în fața lui stau zeci de oameni, la coadă, cuminți și fără a părea în niciun fel stresați. Că toată povestea acestor genți a început cu pasiune. Și că, indiferent de miile de imitații, sunt singurii care produc genți impecabile, cu o singură bucată de material, imprimată cu literele ce au ajuns sinonim cu lux în domeniul genților: LV.

Ai văzut un ceas Hermes? Sau Hublot? Sunt ceasuri care îți atrag atenția fără să ostenteze prin bling-bling sau pietre prețioase de mărimea unui ou de prepeliță. Ceasuri în care fiecare rotiță se învârte impecabil, în care modelele unicat sunt mici opere de artă în care cadranul devine o poveste a timpului. Acum uită-te la persoana care îl poartă. Poate fi câștigătorul la Loto care râde zgomotos și se scarpină în nas atunci când stă la stop într-o mașină evident..de lux. Cel care îți produce repulsie automată, pentru că emană un fals zgomotos, chiar dacă hainele lui sunt toate etichetate corect. Sau poate fi directorul unei afaceri în plină dezvoltare, un om între 30 și 40 de ani, care își poartă statutul social cu dezinvoltura celui care a învățat cum se poartă un lucru pentru a îl face parte din tine. Un om pentru care luxul e o artă studiată, un dicționar în continuă scriere, o lume aparte în care se integrează perfect.

Da, luxul e artă. Fie că vorbim de produse – iar aici includ inclusiv mobiliere exclusiviste, tablouri cumpărate pentru că se încadrează în povestea luxului personal, nu pentru a fi prezentate ca la piață doritorilor să le privească; fie că vorbim de persoanele care au posibilitatea de a le achiziționa. Pentru primele, povestea unor pasiuni de viață dintr-un deceniu mai mult sau mai puțin îndepărtat a adus finalul fericit reprezentat în cuvinte precum calitate, eleganță, detaliu. Pentru cele din urmă, e doar capacitatea de a arăta că poveștile pot deveni reale. Îți trebuie doar atitudinea potrivită. Și un site precum Elegantine, care să-ți prezinte o radiografie completă a pieței premium din România, un tablou în care te poți găsi, poți învăța și, mai ales, te poți inspira, pentru a creea propriul tău mod de a fi Artă.

(Text înscris la Spring SuperBlog 2013)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s