Bărbatul-geantă

Puține sunt accesoriile fără de care nu pot trăi. Mă pot lipsi de ceasul roșu (a cărui curea e oricum atât de roasă de vreme, că nu cred că mai rezistă mult), cercei nu am purtat niciodată, aș putea să mă mulțumesc cu doar vreo 5 perechi de pantofi din cele ceva mai multe pe care le dețin, ba chiar și de eșarfele multicolore m-aș putea despărți cu dragă inimă. Nu pot ieși însă pe stradă fără geantă. Mă simt de parcă umblu dezbrăcată prin mijlocul mașinilor de mare fiță care se plimbă prin Dorobanți dacă mi se întâmplă să nu am de luat după mine decât un telefon și-un set de chei, și-atunci să renunț la geantă.

Puțin obsedată de gențile mele (care nu sunt cu sutele, nu vă fie teamă, dar pe care le iubesc cu pasiune), am ajuns la concluzia că bărbații de prin viața noastră – a doamnelor – ne sunt precum gențile. Unele sunt accesorii. Altele, truse de supraviețuire.

Pentru că există geanta de zi cu zi. Cea în care îți arunci portofelul, cheile, parfumul dar și vreo 1001 de alte nimicuri de care nu vei știi niciodată când ai nevoie. Dacă ai fost și tu printre cele care au cărat în geantă la un moment dat un set de șurubelnițe, un ciocan sau un creion de tensiune, sigur știi la ce mă refer. Geanta care se așeză confortabil pe umăr, pe care nu o schimbi prea ușor cu alta – chiar și atunci când pielea s-a tocit pe alocuri, și pe care o porți cu drag în plimbări, la cafea, în viața de la job și de după acesta. La fel cum există bărbatul care ți s-a așezat confortabil pe partea stângă (sau dreaptă, depinde de preferință) a inimii. Cel care deține cheile necesare sufletului tău, dar și celelalte 1001 de nimicuri care te pot face fericită.

Există geanta luată din impuls de pe raft. Pentru că te-a atras modelul, culoare sau închizătoarea aurită. Pe care nu o poți asorta cu nimic și care va sta cu lunile într-un raft până te vei decide că locul ei nu e în viața ta. La fel ca bărbatul care te-a vrăjit cu un zâmbet suav, dar în care nu poți pune nici măcar jumătate din lucrurile care ți-ar trebui pentru o zi perfectă. Cel pe care te-ai străduit să-l asortezi cu serile tale de ceai și muzică sau cu nebunia de culori din tine, dar care – oricât de bine ar arăta în vitrină – îți e total nepotrivit.

Geanta de seară nebună în oraș. Mereu asortată cu tine, gata să plece în expediții nebune la miez de noapte, bună de luat drept companion pentru ore fără șir la dans. Nu are nevoie să fie încăpătoare, e de ajuns să poți avea esențialul în ea. Cel cu ajutorul căruia să te simți în largul tău. La fel ca bărbatul pe care ți-l agăți de umăr într-o asemenea seară. Trebuie să fie fabulos de potrivit cu momentul. Dimineața, geanta se golește și e pusă la locul ei, așteptând următoarea escapadă. Bărbatul se împachetează și se trimite la casa lui, fără niciun fel de așteptare.

Mai există, bineînțeles, geanta perfectă. Cea destul de încăpătoare, fără a părea greoaie. Care se poate asorta cu aproape orice zi, fără a fi mohorâtă. Cu destule compartimente, pentru a putea găsi ceea ce ai nevoie fără a fi nevoie să arunci tot conținutul pe jos. Și mai ales, cea pentru care nu trebuie să-ți vinzi sufletul pentru a o achiziționa. Ca și bărbatul perfect, aceasta rămâne un subiect demn de atenția și statisticile cercetătorilor britanici.

Până atunci, gențile de zi cu zi rămân în lista mea de genți preferate. Aștept bărbatul care să li se asemene.

Până atunci…concluzia e mai jos 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s