1 decembrie. etajul 4.

viața la etajul 4 e mereu la cote maxime. chiar și atunci când oamenii se ceartă cu pasiune. e locul de conflict între partea din mine ce se vrea mereu copil și cea care dorește a se dovedi om mare. dar atunci când gustul fericirii are miros de negresă și gutui coapte, când culorile se scurg blând la capăt de oraș, și dimineața cafeaua e mereu caldă și în ibric, ideea de acasă capătă un sens real. nu, nu cred că mi-ar fi acasă oriunde aș fi în lume, chiar dacă toate negresele miros la fel când sunt scoase din cuptor, și toate cafelele făcute la ibric își strecoară coada pe sub uși și te ridică somnoros-răsfățat din pat. numai de la etajul 4 blocul de peste piață îți aduce aminte că azi e 1 decembrie și chiar îți vine să te bucuri că-i așa. și porumbeii se cuibăresc prietenos sub pervazul bucătăriei. și până și pisica pare draguță, chiar dacă părul ei îți provoacă coșmaruri. la etajul 4 al vieții mele e rost de evadare colorată. la fel ca avioanele care dădeau târcoale blocului azi dimineață.

DSC09291

DSC09299DSC09302DSC09307DSC09311

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s