Transfer

Zilele în care nu mai sunt a mea, sunt verde-albastru. Atunci ochii mi se măresc brusc și capătă contururi de ieri, pielea îmi miroase a scorțișoară și a frig și părul îmi e lung și împletit cu toate visele unor vechi prințese.

Dacă m-ai vedea atunci, sigur că ai știi cine sunt și că mă căutai de mult, pentru că pe mâna stângă aș avea un semn vechi de când omenirea – semnul trădării, iar din ochiul drept ar curge lacrimi mari, precum globurile din piesa aceea cu ploaie și martie a domnului Alifantis.

Ai știi atunci și nu ți-ar fii teamă, și mi-ai da mâna ta dreaptă, cu degete verzi de primăvară și ai crede că sunt tot ea. 

Până într-o dimineață albă, când eu aș fii din nou a mea și tu ai pleca…

Până atunci, în fiecare zi eu rămân o Ea.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Transfer&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s