Ambiguu

Starea mea de azi e undeva între negru/alb și puternic roșu/violet. Aș urca un munte, aș iubi până la fără aer, aș alerga până la Lună. Și aș sta închisă în mine, pe marginea drumului, așteptându-mă să termin cu aventura, să iau notițe, să trag concluziile.

Între timp mă trezesc dimineața devreme, alerg la școala de șoferi, alerg la birou, alerg să caut vindecare de trup sau suflet. Și îmi iau din când în când răgaz să respir. Să fiu spontană și să mi se răspundă. Și să mă bucur ca un copil. Ieri aproape am jucat șotronul.

Aștept izbucnirea. Va veni, fără îndoială, căci îmi e în natura firii să fiu vulcan și alint în decurs de 10 secunde. Până atunci, se întâmplă ceva.

Vorba domnului Sorescu…o viață de om.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s