Ce a fost (bilant emotionalo-faptic al lui 2009)

Atentionare: urmeaza una bucata post de blog lung, dar necesar pentru bunastarea sufletelului meu.

Acum fix o luna spuneam cuiva ca 2009 a fost de departe cel mai prost an posibil. Asta, evident, intr-un acces de negru peste ochi. Acum fix cateva zile am privit in urma si am zambit.

Da, anul 2009 nu a fost nici pe departe asa cum il speram in noaptea sa de inceput. Dar a fost de departe unul din anii in care m-am plimbat cel mai mult, in care am descoperit cei mai multi Oameni, in care am crescut, in care m-am reapucat de exploratori, in care mi-am luat multe carti si in care am triat prietenii si m-am ales cu ce se putea mai frumos si mai bun.

Oamenii anului 2009, intr-o ordine oarecum aleatorie (mentionez ca unii dintre ei sunt oamenii mai vechi in viata mea, darr majoritatea chiar sunt ai anului abia incheiat): mama-din-bucate (pentru ca ma suporta oricum si oricat si pentru ca e mama mea 🙂 ) plus restul familiei-din-bucate (adica tata, fratello plus bunicii mei dragi), Raluca (pentru ca se bate anul de cand suntem siameze, pentru ca ma cearta, pentru ca are incredere in prietenia mea), Make (pentru ca ma suporta si pe mine si pe Raluca in probleme foreverfolkistice si nu numai si mai ales pentru prietenia sa), Sabina(pentru ca mi-a facut cel mai fain cadou de Craciun :D), Cristina cu Avalanse de idei si plina de caldura si zambet (pentru ca se roaga pentru mine, pentru ca mi-a oferit sansa de a lucra din nou cu explo, pentru ca avem vise comune), Cristina G. fosta mea colega de munca (alaturi de care am descoperit muzici noi, cu care am vanat carti si care m-a incurajat atunci cand am avut nevoie si s-a bucurat alaturi de mine), Amalia (pentru ca e in continuare „nevasta” mea preferata si pentru ca scrie mailuri kilometrice din Iasiul ei indepartat), Oana (pentru cafele, mancare buna gatita si ore de vorbe, si o gramada de imbratisari si zambete), Adi(pentru convorbiri lungi si incurajare si mai ales pentru ca e unul din oamenii care cred in mine si in puterea mea de a merge mai departe),  si – ultimul intrat in viata mea, la final de an – Andrei (pentru ce e el si pentru ca e al meu). Le multumesc si celor care mi-au tradat increderea, care m-au insotit intamplator pe drumurile mele, sau care au plecat de bunavoie, celor care m-au impins de la spate uneori fara sa stie. Pentru ca fara ei nu as fi reusit sa ii am mai aproape pe toti enumerati mai sus si nu as fi ajuns sa ii apreciez si iubesc asa cum o pot face astazi. Si mai ales pentru ca m-au facut mai puternica.

Evenimentele anului 2009

Ianuarie. A inceput ciudat, cu un Revelion mai mult sec decat bucuros. Nu imi aduc aminte mai nimic din ea. Doar o lupta continua cu mine insami in resuscitarea a ceva ce murise oricum. Si cativa oamenii care imi spuneu ca e mai bine sa plec. Dar am trait unul din cele mai simple momente de fericire: o lalea cadou.

Februarie. Am plecat. Nu de tot, ci doar pana la Cisnadioara (cu vizite adiacente de manastire Cozia, Sibiu, Cisnadie si altele), la prima editie de timbilding ForeverFolk. A fost frumos de tot (puteti citi despre asta in varianta personala aici si aici, dar eu va recomand mai ales sa descoperiti „Linistea Pardisului pierdut„) . Atunci am descoperit-o pe Raluca ca prietena si tot de atunci drumurile intesate de tacerea noptii de la poalele cetatii poarta urmele povestilor noastre. In plus, am capatat obsesia pentru ceaiul verde cu menta (da, inca persista).

Martie.Ziua Ralucai. Luna dedicata depresiilor, plangerilor de mila si altele. Incununata de operatia pe care o amanam de mult. Un nou inceput. Final de luna, cu fenomen ciudat: „Luna Patrata”.

Aprilie. Am cules Franturi la o un vernisaj de expozitie foto plin de cantec. Cea mai frumoasa zi de nastere (a mea) de pana acum. Am regasit visinii infloriti ai copilariei. A fost un an de FolkFrate. Imi recunosc arogata.

Mai.Diverse stari, reapucat de scris poezie, citit mult (ca doar era sesiune si aveam nevoie de activitate). Plecat la Cluj, intr-un acces plimbaret si din nevoie de evadare. Imediat dupa lansarea cu „Cipilica” a lui Ovidiu Mihailescu. Am facut un exercitiu imaginar ce imi e si azi drag: un oras in vis.Am vizitat Pitestiul, din motive de concurs de inot al Copilului.

Iunie. Multe concerte, revenirea Urma, m-am suparat pe „va fi bine” (acum mi-a trecut 🙂 ).  Vizitat Aradul (tot din motive de concurs de inot, primul oficial al copilului) si reintalnit rudele din zona. Un an de bucatarit pe blog.  Si mai ales, un an de ForeverFolk (incununat de re-lasarea de site, in haine noi si elegante). Suceava si Vatra Dornei, cu ocazia festivalului de folk din zona. Locuri de care m-am indragostit iremediabil plus inceputul unui proces de cicatrizare pe care il doream.

Iulie. Inceputa in forta, cu una bucata de mana luxata (de fapt, de cot, ocazie datorita careia am aflat ca a „te durea in cot” este…chiar dureros).Mers la concertul domnului Santana, in gasca nebuna (adica cu Make si Raluca). O poveste cu evadare de 2 zile in Vama, una din experientele frumoase si marcante ale anului. Statistic vorbind, este luna in care am scris cel mai mult despre carti (asta si pentru ca de prin octombrie incoace nu am mai scris nimic despre ce am citit, cu toate ca sunt destule). Tot atunci am lansat paginile de blog „Povesti cu si despre carti” (unde se gasesc articolele despre carti) si „De-ale ForeverFolk-ului” (unde se gasesc articolele semnate de mine pe siteul mentionat).

August. Concediul mult asteptat. Mare, FolkYou, Calafat, tabara, Portile de Fier, multe amintiri frumoase prinse in imagini. Am descoperit proiectul SoupNights si incepeam sa imi scriu mailuri cu Tara (the mastermind of this).  M-am certat cu tocurile stricate din cauza podului Grozavesti. Am inceput  povestea de explorator si v-am provocat la un puzzle muzical.

Septembrie. Am cunoscut o serie de oameni faini din online, am pictat buburuze, am participat la SoupNights (proiect de suflet al Tarei, transmis si altora ca un virus si care va reincepe din primavara). Am facut o lista de inceput de an (da, stiu ca era septembrie :D. Note-to-myself: a se revizui!). M-am certat cu minunati cititori de blog care simteau nevoia sa faca analiza a ceea ce scriam. Dupa o serie de evenimente muzicale, am facut un colaj de suflet plin de cantec.Am invatat sa fac cozonac ca la mama (mea) acasa.

Octombrie.Am scris o scrisoare fratelui meu mai mic, de ziua lui.  Ploiestiul natal a fost vazut cu alti ochi, la Festivalul Castanilor (adica cu ochii impaienjeniti de somn 😀 ). Am fost la concert Iris, gratie unui bilet-cadou.  Cautam o bucatarie unde sa gatesc ,pentru placerea posesorilor bucatariei si calmarea mea (in noiembrie, am si gasit si purces la treaba).Am explicat in scris, definitiv si irevocabil, motivele pentru care am ales ForeverFolk.

Noiembrie. Prima mea intalnire cu copiii exploratori dupa o lunga pauza, plus  Ziua Exploratorului. Greva la metrou mi-a creat dileme serioase. Am descoperit trupa Obligo si spectacolele de impro din Mojo. Doi oameni frumosi ce au plecat si un „ramas-bun” soptit.  La mine in bucatarie, responsabilitatea trebuia musai definita. Ultima deplasare pe din an, la Bacau (tot pentru concurs).

Decembrie. Inceput cu taceri, insomnii si altele din aceeasi gama.  Ninsoare.  Petrecerea de Craciun a ForeverFolk. Concluzii post-sarbatori. Plus povesti impartasite la miez de noapte, telefonic sau pe treptele caminului, zambete furate, imbratisari calde. Un final de an asa cum trebuia sa fie: luminos, plin de speranta (mai ales ca stiam ca e cineva, undeva, care are nevoie de toata speranta stransa si toate rugaciunile calde pentru a se recupera), increzator si invaluit in dragoste.

Sa fiti iubiti, zambitori si sanatosi tot anul!

4 gânduri despre &8222;Ce a fost (bilant emotionalo-faptic al lui 2009)&8221;

  1. Deci si eu am avut rabdare sa citesc tot :)) si pot spune magulita ca apar cam des pe acolo :)) si ca urare de an nou..anu asta sa fie unu si mai plin in care evenimentele despre care vei povesti la in 2011 pe vremea asta sa fie la fel de pline de noi 2 😛 si da e un an de marmote:))

  2. Am incercat si eu o chestii din asta pentru 2009 pe primul drum lung Bucuresti-Tg. Mures pe anul asta…nu am terminat-o…dar blogul tau mi-a dat o idee. Si poate apuc sa fac asta inainte sa povestesc de Moldova…Abia astept sa avem ce povesti si la sfarsit de 2010

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s