Şobolanul cititor

Firmin –   Sam Savage (editura Polirom)

Ideea unei cărţi despre un şobolan cititor de cărţi mi s-a părut interesantă încă de prin martie, de când a apărut cartea prin librării. Am început-o de vreo trei ori, şi din fericire am reuşit să o termin de citit acum vreo două săptămâni.

Cine este Firmin?

Firmin  este un şobolan. Născut într-o familie numeroasă (12 fraţi), şi mai plăpând din fire, rămas deseori nemâncat, şi având cuibul într-o librărie. Aşa se face că, pentru a supravieţui, începe să mănânce cărţi. La început la întâmplare, apoi distingându-le după gust şi miros, cerneală, textură. Ajunge în cele din urmă să citească din aceste cărţi, iar în momentul în care familia sa părăseşte cuibul, el decide să rămână.

Firmin este un cititor. Cu o memorie fantastică, ce poate reţine pagini şi detalii întregi, ce are preferinţe pentru Marile Cărţi, ce ştie şi literatură, şi psihologie, şi fizică. Un cititor avid, o expresie cât se poate de tangibilă a ideii de „şoarece de bibliotecă”. Numai că el este şobolan de bibliotecă.

Firmin este un idealist visător. Îşi doreşte să devină scriitor. Şi pentru că nu poate scrie, îşi transpune mental romanul şi povestea. Visează la întâlnirile din cafenelem, la viaţa boemă, la oameni cu care să schimbe idei şi păreri, la femei frumoase, cum sunt cele din imaginile derulate la cinematograful unde se refugiază noaptea. Îl iubeşte pe Norman, proprietarul librăriei în care îşi duce existenţa, şi vede în acesta imaginea Omului. Totul până în momentul în care Norman aproape îl otrăveşte.

Firmin este un animal de companie. Pentru Jerry Magoon, scriitorul ratat de SF-uri care îl adoptă şi în casa căruia descoperă adăpost, dar în care frustrările de a putea comunica cu individul uman cresc. Găseşte căldură, hrană, învată să cânte la un pian pentru copii, dar dincolo de toate acestea, nu reuşeşte să găsească modalitatea de a rupe bariera dintre el şi Jerry. Pentru Jerry, Firmin este un motiv de amuzament şi distracţie.

Cum toate schimbările din viaţa lui Firmin vin din cauze exterioare voinţei sale, finalul cărţii vine o dată cu demolarea cartierului în care şobolanul cu judecată umană şi conştiinţă şi petrecut timpul de la naştere.

Povestea lui Firmin nu este una veselă, ci chiar din contră. Este o poveste tristă, în care te ataşezi chiar şi fără să vrei de micul rozător. Momentele de introspecţie, de analiză a defectelor sale, de întrebări sunt momente cheie şi dureroase. Concluziile conform cărora nu e de ajuns să citeşti, să ai o viaţă interioară bogată, să visezi pentru a ieşi la lumină sunt general valabile, nu numai în lumea şobolanilor.

Dar, dincolo de toate, povestea lui Firmin este o poveste frumoasă, care te prinde în mersul ei, care împleteşte părţi din literatura universală cu părţi din viaţa unui subsol de librărie, care îţi descoperă gustul cărţilor. Pentru că Firmin nu e povestea unui şobolan cititor (la nivel de acţiune, experienţele personajului sunt puţine şi nu spectaculoase), ci este povestea unui Cititor. Fie el om, rozător sau extraterestru…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s