Copilarisme

Uite asa, pentru ca afara s-a innorat si de azi dimineata nici macar nu am avut timp sa imi termin cana de lapte cu cafea. In fata imi joaca imaginile de la Retro Hostel din orasul acela de departe, unde mi-am serbat ziua de nastere cu schimbare de prefix. (multam fain domnsoarei de la Folkblog care mi-a trantit scurt intrebare: si cand vii? si m-a facut sa ma decid 🙂 ).  Si ma simt precum un copil mic, care asteapta sa plece in tabara si numara zilele. Si facand asta, parca imi trece de stresul celor cinci eseuri ce ma asteapta, de doruri si mailuri pe care le scriu dar nu le (mai) trimit, de stare de oboseala. Imi e ciudat in toata starea asta de agitatie interioara, de parca urmeaza sa se intample ceva, de parca m-as indragosti sau de parca m-as privi in oglinda pentru prima data si as ramane uimita de ce vad.

Iubesc azi ploaia ce va sta sa cada cand voi pleca spre scoala. Si soarele ce inca imi trimite o raza bezmetica pe birou. Verdele copacului ce isi intinde crengi pana in dreptul gemului. Albastrul ochilor tai atunci cand esti plecat departe si nu mai stiu cum arati si te confund cu pamantul si cerul. In dreapta mea, un cavaler ce ma apara de monstrii birocratici (sub forma unei jucarii Kinder). In stanga mea, o lalea prinsa in sticla.

Azi am pofta de acadele. Sau vata de zahar. Si sa joc sotronul. Sa ma tavalesc in iarba. Si sa imi fac planuri.

E luni azi si, ciudata fapta, ma simt de parca plec in vacanta,

Inca ceva: pe ForeverFolk am scris despre cum a fost saptamana trecuta, la teatru. Inceputul si finalul vi le dau aici. Restul, la sectiunea „Nu e folk, dar ne place – Teatru”.

„Piesa “Neintelegerea” a lui Albert Camus are, in spatele cuvintelor, un mesaj  legat de absurditatea unor gesturi, dar si de faptul ca destinul, dincolo  de a fi profund aberant in unele situatii, nu poate fi modificat nici macar de “glasul sangelui”.[…] “Neintelegerea” este, pana la urma, o piesa despre cautarea iluzorie. Martha cauta intinsul si marea, Jan isi cauta familia, sotia lui il cauta pe el, mama cauta linistea. In toate aceste cautari, fiecare tinta devine o obsesie, iar lipsa comunicarii, si incalcarea oricaror reguli duce in cele din urma la ruptura.”.

De vazut. Musai!

[revin pe la miezul noptii, cand nu o sa am stare de referate si nici somn, cu ultimele doua carti parcurse: „Nasterea lui Venus” si „Minciunile femeilor”. Din dovezile ca, da!, sunt „copilul atomic al scrisului”, dupa cum m-a numit bunul prieten Make]

…si mai sunt 11 zile… [v-am zis ca sunt mai rau ca un copil mic care pleaca in tabara?:) Si cand te gandesti ca plec doar doua zile…]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s