(re)inviere

sa ploua

sa ploua incet, sa ne acoperim corpul cu minuscule particule de apa, pana ne vom transforma in panze transparente

sa ne ascundem in casa, sub cearceafuri ce miros a proaspat, cu o carte in mana si cu mana celuilat in mana libera

sa ne facem din ce in ce mai mici, pentru ca ploaia va curge pe pereti si ne va imbiba de viata

sa luam o galeata de nisip si in coltul de sud est sa ne tranformam in mare

sa luam si o bucata de brad, si din transparenta noastra sa fim un rau

sa lasam deoparte poduri si ziduri si caramizi.

nu poti construi nimic atunci cand ploua

din maini se vor desena incet linii. pe ici pe colo vor aparea culori vii, si toata lumea va rade de cum ne coloram noi in ploaie

din talpi vor iesi radacini.

tu iti vei rezema incet capul de umarul  meu gol si verde. eu imi voi lipi coapsa calda si mirosind a lemn dulce de pielea ta din ce in ce mai transparenta

si apoi…cand toate astea se vor fi sfarsit

sa ne transformam in fluturi si sa ne intalnim pe marginea unui copac inflorit intr-o oarecare primavara.

„dar ploaia asta nebuna a spus ca vine si nu mai vine”…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s