21 de zile

atatea zile de recuperare dupa operatie. o sa sterg 15 din ele, si o sa imi dau singura termen de recuperare pana la inceputul saptamanii viitoare. nu de alta, dar mi s-a facut un dor nebun de bucuresti, de praf, de agitatie, de scoala. de munca, mai putin…dar oricum. statul in pat nu imi prieste mai deloc, pare-se. poate doar prin faptul ca am ajuns la zi cu colectia mea de Dileme vechi si Dilemateci si am reusit sa citesc doua carti.

Apropo de carti….blogul asta se numeste „Carti,muzica si povesti”. in ultima vreme au fost mai mult povesti. sa-mi fie cu pardon, dar parca prea m-a impresurat atmosfera de primavara si dragul de clipe. asa ca azi vin la voi cu lista din ultima perioada, cu o prezentare pe scurt. si promit ca revin la bunul obicei de a scrie despre fiecare carte pe care reusesc sa o termin. 🙂

Categoria „de la altii recomandate

John Fante – 2 bucati: „Drumul spre Los Angeles” si „O sa vina si primavara, Bandini”. Citite fix in ordinea inversa in care sunt prezentate de Teorista (ca de la ea am avut asa…un impuls spre domnul Fante). Prezentarile, din punctul meu de vedere sunt destul de bune pentru a va convinge, asa ca va trimit aici  („Drumul…”)si aici („O sa vina…”). Comentariul personal: foarte fain, astept sa citesc „Intreaba praful”.

Categoria „bune in cazuri de lipsa de chef, spitalizari, zacut in pat sau pur si simplu pierdut timpul intr-un mod placut” (+ categoria „chick-lit„)

Marele, imbatabilul, primul pe lista de vanzari de la Humanitas: „Mananca, roaga-te, iubeste” (Elizabeth Gilbert). Cartea se citeste repede. Personal, mi s-a parut un pic naiva si de ce nu, chiar alunecand in penibil din loc in loc. Pe de alta parte, e o poveste reala, scrisa intr-un limbaj simplu, ceea ce o face accesibila unui numar larg de consumatori. La fel de personal, am decretat ca cea mai faina parte a cartii e cea cu Italia. cu mancare, cu paste, cu…nu stiu…mi-a placut partea aia. povestea cu yoga nu m-a prins, dar e interesant sa vezi cum functioneaza locurile lor de meditatie, iar ultima parte e un pic cam prea data cu sirop. marele plus al cartii (ceea ce m-a facut sa citesc pana la capat): tanti asta povesteste destul de detasat, are simtul umorului si al ironicului (mai ales cand si-l aplica ei), si prezinta o tona de oameni simpatici si la fel de reali.

Regina Gafelor” (Meg Cabot). Chick-lit pur. Tipa care lucreaza la un vintage-store, pleaca in Anglia la iubitul ei de care se desparte in doua zile, ajunge in franta unde il descopera pe fat-frumos si traiesc fericiti pana la adanci batraneti. bineinteles, toate situatiile fiind date cu sare si piper de personaja principala, plina de intentii bune dar cu o gura cam sparta. reactia maica-mii cand a vazut cartea: „da’ ce ti-atrebuit sa dai banii pe ea, puteai sa scrii una despre tine”

Al saptelea licorn„, Kelly Jones – o poveste cica despre descoperirea unei tapiserii, cu aventuri si bling-bling. din primele 30 de pagini stii cine cu cine ramane, cine ascunde ce si care va fi finalul. dupa anestezie e numai buna. 🙂

Categoria „musai sa le cititi”

Visele lui Einstein„, Alan Lightman – un exercitiu scriitoricesc formidabil. Alan Lightman incearca sa isi imagineze ce era in mintea lui Einstein in anul faimoasei „teorii a relativitatii”. Asa a iesit o carticia, impartita in multe capitole (asta pentru ca nici un capitol nu depaseste 2 pagini). Avem 13 vise ce vorbesc despre forme posibile sau imposibile ale timpului. Sunt lumi in care timpul curge invers sau in etape, lumi in care timpul curge individual pentru fiecare, lumi in care timpul e fizic, in care e cerc, bucla sau imagine. Personajele sunt oamenii acestor lumi ce traiesc doar o zi, sau traiesc, poate, o eternitate iar actiunea fiecarui capitol e, in fapt, experienta acestor oameni, raspunsul lor la lumea bizara in care se afla.

Cateva citate [ in engleza, pentru ca nu am varianta cartii in romana cu mine]:

„Some say it is best not to go near the center of time. Life is a vessel of sadness, but is noble to live life and without time there is no life. Others disagree. They would rather have an eternity of contentment, even if that eternity were fixed and frozen, like a butterfly mounted in a case.”

„Suppose time is a circle, bending back on itself. The world repeats itself, precisely, endlessly.”

„The tragedy of this world is that no one is happy, whether stuck in a time of pain or joy.”

„The tragedy of this world is that everyone is alone. For a life in the past cannot be shared with the present.”

+

Vietile secrete ale indragostitilor” (Simon van Booi) si „Firmin” (Sam Savage). Dar despre ele altadata…

[stare de dimineata era asa]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s