De primavara

uneori, nu e nevoie de prea multe cuvinte. doar de atingerea unei maini. uneori, nu e nevoie sa plangi. ci doar sa privesti in ochii celui de langa tine. uneori e mai bine sa taci. si doar sa mangai incet pleoaple inchise a dezmierdare. uneori, linia corpului tau se arcuieste sub degete ce stiu sa te atinga. si atunci te uiti, uiti si timpul si vorba. si ramai un moment suspentat intr-o noapte fara luna, in miros de lalele si piele, un dans in care te-ai pierde cu drag de alte multe ori.

dimineata, liniile albastre ghicite prin jaluzele trase, te vor ridica din pat. si-ti vei savura ultimele clipe privind, dezmierdand, sarutand, ingropandu-ti fruntea in bratele tari de langa tine, mirosind somnul si visele celuilalt.

iar eu ma vad in oglinda azi, cu fusta mea in volane si palaria frantuzeasca si primesc complimente cu zambetul pe buze.

iti voi trimite o raza si iti voi sopti ca a venit primavara.

[ufff…sunt romantioasa zilele astea. efect de astenie. in alta ordine de idei: mama-i numai una, iar e mea e demntiala, asa ca ii spun LA MULTI ANI! de ziua ei :)]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s