O scoala de folk-jazz-blues si o scena deschisa pentru “La multi ani!”.

[29 ianuarie]

„Marti seara, in ciuda unui vant taios care iti cam taia cheful de iesit din casa, pasii m-au purtat spre o alta seara de folk a Bucurestiului, anume spre “Scoala de folk” din El Grande Comandante. Trecand peste micile peripetii (cum ar fi ca atunci cand am ajuns nu era inca deschis si, atunci cand intr-un final am reusit sa intru nu mai stiam cum sa ajung la subsolul doi), am ajuns la locul ce-mi fusese rezervat. Spre marea mea fericire, pe un scaun de bar de unde vedeam scena fara probleme si destul de aproape de boxe pentru a prinde tot ce se intampla.

Si ce s-a intamplat? Varianta cea mai scurta ar fi ca am asistat la un concert plin, cu muzica originala si interpretari inedite ale unor piese cunoscute, ca am zambit, am fost melancolici, am cantat, ne-am rupt pentru cateva minute de probleme si am fost mai…altfel. Toate acestea s-au intamplat dirijate de cei trei oameni de pe scena: Cristina Andries, Stefan Tivodar si Mysha Ungureanu. Varianta de trio imi era cunoscuta de la serile FolkFrate, si in plus il mai ascultasem pe Stefan in diverse concerte, cu pisele compozitie proprie”

[restul recenziei il gasiti pe http://www.ForeverFolk.com, la sectiunea „Stiri-Recenzii”. Partea a doua a titlului are legatura cu faptul ca dupa concertul din El Comandante, am migrat inspre 100 Crossroads, pentru a ii spune „La multi ani” colegului Edy de la ForeverFolk]

Am facut poze, am stat cu urechile ciulite si inima ascutita, am zambit, am si lacrimat de vreo doua ori si am hotarat sa fiu primul fan declarat al grupului mai sus mentionat. Si ca pareri strict personale, trebuie sa ii ascultati macar o data pentru piesele: „Acasa”, „Nerostitul”, „Trei.discurs”, „Ploi mici” (piese proprii). Nu mai zic nimic de interpretarile date pieselor cunoscute. Da’ sa stiti de la mine ca sunt frumoase.

A fost un concert pe care l-am asteptat cu drag si la care m-am dus de drag. Dincolo de cateva conflicte interioare fara legatura directa cu ce se intampla pe scena, am fost fericita ca am fost acolo cu Cristina mea (careia trebuie sa ii multumesc pentru ca mi-a adus aminte sa gust muzica), ca ii cunosc pe oamenii astia care sunt atat de frumosi si imi sunt atat de dragi, am fost fericita pentru un zambet suprins in ochii cuiva pe care nu am mai vazut zambind de mult. A fost o seara ca un moment ciudat, cu multa tensiune interna si totusi cu pic de liniste, numai bine cat sa stau lipita (sufleteste vorbind) de scena.

Au mai scris despre cum a fost seara: Stefan (aici si aici), Mysha la casa virtuala a FolkFrate, si, bineinteles, organizatorii serii – Scoala de Folk.

2 gânduri despre &8222;O scoala de folk-jazz-blues si o scena deschisa pentru “La multi ani!”.&8221;

  1. 🙂

    kind words. mai e mult de treaba, dar pentru noi a fost o cantare faina si ma bucur ca ai fost acolo. ma bucur ca ati fost acolo. va urma…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s