colivii

sunt prinsa intr-oglinda prin fata careia te plimbi. zambetele mele sunt zambetele tale. tacerile mele sunt tacerile tale. iubirile tale sunt iubirile mele. uneori, ma privesti precum iti privesti sufletul. si nu ma supar. pentru ca, dimineata cand ma privsc in oglinda, te vad pe tine.

sunt prinsa intr-un moment de timp trecut, plin de emotie si tremur in fata ateneului bucurestean. cand doar bratele tale m-au mai prins. nu m-am schimbat prea mult, doar cerul si-a schimbat culoarea si anul cifrele.  

sunt prinsa intre decizia de a tine capul drept si dorinta de a iti cade in brate plangand. nimic nu pare a schimba nimic.

prinsa intre atatea lucruri, am uitat sa imi prind visele din urma. sa le intreb cum e sa construiesti, cum e sa te joci de-a joaca, cum e sa fii copil. le-am lasat pe toate la tine.

sunt doar o imagine in ochii unui cant mai vechi, si picatura dintr-o cascada de trairi. sunt doar un moment ce isi va sterge ochii si va mai astepta un secol.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s