Dezastre cauzate de cartile de bucate

Pedantul in bucatarie (Julain Barnes, editura Nemira). Declar inca de la inceput ca nu sunt un fan al cartilor de bucate. Imi place la nebunie sa ma joc de-a bucatareala (nu numai cu cuvintele pe blog, ci si in real-life), dar retetele folosite sunt din cele transmise asa cum erau povestile transmise. Adica pe cale orala, de la mama sau bunica (din ciclul: „Mama, zi-mi si mie cum se face nu-stiu-ce-mancare/desert-de-care-am-eu-chef-sa-gatesc-azi”.) Singura carte de bucate (apropo, am descoperit ca detin vreo 15 cu ocazia rearanjarii bibliotecii de la Ploiesti) care chiar a fost folosita e una primita cadou, acum vreo 3 ani, cu retete vegetariene sanatoase. Cartea asta e folosita in accesele mele de mancat sanatos sau cand ma apuca nebuniile de genul: „asa nu se mai poate, trebuie sa slabim”. Bineinteles, dupa doua zile renunt si revin la supa cu galuste a bunica-mii. Sau la ciocolata de la magazinul din colt. In rest, experimentele mele culinare au la baza retete furate de prin restaurante si adaptate la materialele culinare existente prin propria bucatarie. Plus ca trebuie sa sufar o depresie serioasa ca sa stau sa fac o mancare care dureaza mai mult de o ora (bine, hai o ora juma daca punem si prepararea termica in considerare). Sau sa vreau sa impresionez musafiri. In rest, mai sunt vreo doua-trei retete furate de pe un blog sau altul, retinute si puse in sertaturul-cu-amintiri-refolosibile.

Revenind la carte si depasind experientele mele culinare: Barnes este un tip genial. Te face sa razi, iti ridica semne de intrebare. Este un bucatar asa cum eu nu voi fi niciodata: care actioneaza conform cartilor de bucate, care se cearta cu cei care scriu retete prea generale. Este tipul de personaj care se intreba sincer „Cat de mare este un ou mic?”.

Cartea lui nu este o carte de retete culinare. Este o carte despre bucatarie cu tot ceea ce inseamna ea: preparara hranei, aranjarea mesei, ustensile si, bineinteles, carti de retete. In urma ei am hotarat ca la prima escapada peste mari si tari sa imi cumpar vreo 3 carti de bucate. Inca nu m-am hotarat ce o sa fac cu ele, dar Barnes le prezinta atat de bine ca e convingator. Plus ca stiu exact ce carti nu as vrea sa am prin preajma. Barnes este un tip care, pus in situatia de a gati ceva pune cartea de bucate in fata si incepe. Si masoara exact, si face exact si are probleme cand exprimarile nu sunt exacte si sufera sincer cand nu ii iese. Daca adaugam condimentele servite sub forma de amintiri din copilarie sau experiente prin diverse restaurante, „Pedantul in bucatarie” este un tip simpatic, care cu siguranta iti va inviora dimineata in timp ce alergi spre diverse, plimbandu-te cu metroul (eu asa am citit cartea). Omul nu e sfatos, nu incearca sa creeze super-bucatari. Este dezarmant de sincer si simpatic.

Daca ma gandesc mai bine si eu as folosi carti de bucate daca as gati dovlecei gratinati, pommes paillasson, pulpa de miel marinata, cotlete de porc cu andive sau iepure cu sos de ciocolata (episodul cu ierpurele e simaptic: in timp ce Pedantul se chinuie sa gateasca minunata reteta ca sa impresioneze un amiral venit la cina…amiralul o vrajeste pe Cea-pentru-care-gateste-Pedantul). Si da, chiar ma simtit disperarea saracului om cand povesteste despre experienta somonului in aluat cu sos din plante aromatice. De fapt, Cea-pentru-care-gateste este responsabila cu pregatirea mesei si foloseste o carte de bucate. Pedantul incearca sa o ajute, si foloseste o a doua carte de bucate, cu aceeasi reteta. Situatia devinde disperata cand se constata ca intre cele doua retete sunt diferente…

Concluzia: „teoretic, stiu ca toate retetele sunt aproximative, ca un bucatar creativ se pliaza intotdeauna in functie de calitatea si accesibilitatea ingredinetelor, ca nimic nu e batut in cuie (in afara de anghila care trebuie jupuita) etc, etc. Dar nu vreau sa fiu confruntat cu aceste realitati in plin proces gastronomic. A, si inca ceva! Daca as fi stiut ca in locul stafidelor mari pot si folosite si mai mici nu le-as fi pus pe cele care, conform etichetei, aveau termenul de valabilitate depasit de sase luni”.

Cum sa nu iti placa Pedantul? Chiar daca ma sperie posibiltatea ca as putea actiona vreodata cum actioneaza el, chiar daca pare nebun si ne-rezonabil, e un personaj simpatic.

Despre carte mai puteti citi: recenzia metropotamica si parerea lui Ionut (adica a celui care se regaseste in ipostaza Pedantului).  

[Din motive de conferinta de etica aplicata nu am mai apucat sa mai citesc nimic de vreo saptamana, in afara de preturile din carrfour pentru masa de protocol si de niste articole. Plus cate 15 pagini pe zi la metrou. Dar am avut parte de cea mai tare discutie despre CSR si un Hallowen in catedra de Culturii si Logica. Noi, aia de la moral-politica. 😀 La capitolul ce avem de citit:  R’estul si Vestul (corespondenta in Mihaela Miroiu si Mircea Miclea – am trecut de jumatate, nu mai citesc decat articolele doamnei Miroiu. Imi plac mai mult si sunt mai bine scrise), Portretul lui Dorian Grey (la capitolul carti pe care mi le propun de vreo 5 ani sa le citesc, noroc ca acum mai am una prin Cotidianul), Ispita si cele 10 porunci (tot de la Cotidianul, imi place ideea pe care e construita antologia), si Noi (a lui Evgheni Zamiatin) si Copiii din miez de noapte (Salman Rushdie – ca sa ma dau mare ca ce mult si ce carti de calitate citesc eu. Adica, mi-a recomandat-o cineva care imi stie destul de bine gusturile literare incat sa am incredere in ale sale spuse. Cu toate ca aceeasi persoana m-a facut sa incep Pamuk si am injurat-o cu drag pe la pagina 37. Pagina la care m-am si oprit. :D) Si pe langa toate astea, cu titlu de „trebuie” se afla vreo 3 articole despre simularea comportamentala ca metoda participativa de training etic, vreo 2 articole pe etica kantiana – si da, chiar speram ca la master sa scap de asta, plus niste extradocumentare pe CSR si traininguri etice. Ceva imi spune ca iar o sa imi raresc „citaniile” extra-curriculare. ]

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;Dezastre cauzate de cartile de bucate&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s