12 august intarziat

[acest post ar fi trebuit scris-publicat pe data de 12 august, dar din motive obiective acest lucru nu a fost posibil. El este adresat persoanei care stie ca are legatura cu aceasta data, dar este in acelasi timp, felul meu de a ii spune „Multumesc”]

In urma cu aproape un an, cautarea unui drum si nebunia unui proiect, mi-au adus in cale un om cu stea in frunte. Intamplarea a facut sa ne cunoastem in perioade negre ale vietii fiecaruia,  si totusi sa ne ramanem aproape. Imi place sa cred, ca, intr-un fel anume, intalnirea dintre noi ne-a ajutat pe fiecare. Despre acest om as putea spune ca e intruchiparea absoluta a ceea ce inseamna oximoronul, este un om frumos, cu o inima buna, dar si nu dinti care stiu sa sfasie cand e cazul (ca doar e leu). Este un om in fata caruia nu iti permiti sa gresesti si care stie, de multe ori, ce gandesti inainte de a spune tu. Este un om imprevizibil si uneori este un copil pierdut, sau un copil care stie sa te faca sa zambesti (nu degeaba ii se spunea ca are „farmec molipsitor”). Este un pic de inger si un pic de demon in el. Este un om de la care am invatat ca, oricat de greu e, trebuie sa inveti sa mergi pe doua picioare. Este un om cu o voce de milioane si un suflet nepretuit. Si este cel mai bun prieten al meu [sau cel putin imi place sa cred asta]. Si vreau sa ii spun „La multi ani!”, pentru ca merita sa traiasca mult si fericit, sa faca si alti oameni fericiti prin zambetul lui de copil, prin vocea lui, prin poezia lui.

Pentru ca dincolo de toti nervii, toate tipetele, toate reprosurile, toate palmele metaforice dintre noi, imi place sa cred in prietenia dintre noi. Si pentru ca suntem la momente de sinceritate, imi pare rau. Motive sunt destule.

Revenind: pe data de 12 august, un om cu stea in frunte, un artist si un copil, un zambet si o lacrima si-a sarbatorit ziua de nastere. Si pentru ca nu stiu sa fc urari sofisticate o sa spun doar „La multi ani, Adi!” 

[in alta ordine de idei, tocmai ce am aterizat din zona 2mai-vama veche, am citit Harry Potter 1 si 2, mai am vreo 20 de pagini si termini The Thirteen Tale, mi-am batut recordul de mesaje scrise primite-trimise intr-o singura zi, am zambit, am plans un pic, am fost alaturi de oameni dragi, iar aseara am reusit sa ajung si la FolkFrate. Varianta scurta este: multa lume pentru o perioada de vacante, prins foarte putin Dragos Boeru, prins putin mai mult Ovidiu Mihailescu, Alina Manole si Stefan Tivodar.A, si Alex. Recenzia concreta o sa vina probabil saptamana viitoare, ca poate pana atunci ma trezesc din reverie. Uneori, visatul cu ochii deschisi nu e cel mai bun lucru din lume…]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s