Ce tara minunata (pacat ca are linii ferate…)

Sunt revoltata. Sunt nervoasa. Sunt…m-as duce si as strange de gat totii idiotii de la Transporturi care, dupa ce ca au scos din circulatie muuuullllttteee trenuri si au dubat in doi ani de zile tarifele (calculul e simplu: cand am inceput facultate, un drum cu acceleratul ploiesti-bucuresti, redus, era vreo 3.5 ron, acum e 7.9) isi bat joc de tine, sarman om-navetist, trezit la 6 jumate. Cum? Va spun eu cum: cu intarzieri ale trenului de 95 de minute. Asta in timp ce nu mai e nici un alt tren pe care sa poti sa il iei spre Bucuresti. Asta dupa ce initial intarzierea e de 45 de minute si zici, ok…stam si asteptam. Si dupa 45 de minute ajunge la 60. Si apoi nici nu mai anunta, ci doar afiseaza pe o nenorocita de tabela ca de fapt e de….95 de minute. E de-a dreptul mirobolant sa stai in gara, de la ora 7.25 pana la 9.00, intr-un curent infiorator si asteptand…Bine, mai citesti ceva. Mai bei o gura de cafea. Mai arunci un ochi pe peron. Ce e si mai trist e ca mai mult de jumatate din oamenii aia care asteptau sunt navetisti, ca si mine…ne stim din vedere.

Iar partea cea mai amuzanta vine acum: sui in tren si normal ca a mea curiozitate debordanta ma impinge sa o intreb pe tanti controloarea de bilete (aka „nasa”), de ce a intarziat trenul atat. Explicatia vine simplu: din cauza furtunii a picat un copac pe sine. Bun asa…dar pot sa stiu si eu ce copac era ala de le-a luat o ora juma sa degajeze linia? Sequoia, sau ce? Plus ca respectivul copac a picat datorita furtunii de azi-noapte…nu de azi-dimineata. Iar continuarea frazei a fost de-a dreptul dementiala: „Zi mersi domnisoara, ca oricum trenul a recuperat 10 minute si putea sa astepti si mai mult?”. Deci…multumesc in mod cat se poate de oficial Cailor Ferate Romane – Calatori ca in loc sa ma lase sa astept 110 minute m-au lasat sa astept 95. (orice tenta de ironie din aceasta fraza trebuie exclusa).

Si uite asa ma gandesc eu cum ar fi daca ar fi…ca la sfarsitul anului 2xxx (inca nu stiu daca evolutia asta va dura zeci sau sute de ani), sa se intample si la noi ce se intampla la altii: directorul cailor ferate sa isi ceara scuze pentru a trenurile au avut o intarziere anuala totala de…1 minut.

Dar gata, bem un ceai de tei si ne calmam…ca nu are rost sa creasca tensiunea din atata lucru. Partea buna e ca am terminat cartea lui Pavel Gheo, care se potrivea ca o manusa cu situatia din gara. Dar va povestesc alta data despre ea, ca e frumoasa si merita. Apropos, vedeti ca la Carturesti o gasiti la reducere. 🙂

Acestea fiind scrise, va astept deseara in Iron, sa ascultam folk, sa cantam, sa ne simtem bine 🙂

Pam pam

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s