Transparente de ganduri (sau stadiul 1 de nebunie)

Stare de Alifantis si Andries si ceai verde cu lamaie si gheata. Ca o plimbare prin ploaie, printre oameni care par lipiti de vitrinele cu acoperis, langa care s-au adapostit si de unde privesc spre tine, calator si nebun prin ploaie. Treci pe langa ei si oameni se confunda cu vitrinele si lumea devine un imens magazin, unul urat si obositor. Un fel de unirea la scara mai larga.

Etapa 2: Spargerea unui vis cu o lopata albastra din fibra de sticla. Incet, cu grija, sa nu fie prea dureros dar destul cat sa simti gustul amar, de grepfruit necopt destul, cat sa iti intre macar o bucata sub unghie si sa te ameteasca.

Starea asta de bine e prea fireasca ca sa nu devina un nod intre noi. As fugi undeva, aproape de un gand mai vechi, as rupe o aripa de fluture sa iti trimit un moment mai vechi, as manca acadele pana as gasi gustul copilariei.

Si de data asta promit sa nu intreb de ce

Si de data asta promit sa nu mai cresc

Si de data asta promit sa nu te mint

Si de data asta promit…

Mai bine nu!

Mai bine un vis legat cu ata albastra

Si flori de munte presate in palma

Melodii curse dintr-un nor spre o sfoara

Si..da..de data asta promit sa nu iti mai promit nimic.

Din ciclul: „Omoara zilele de luni si scoate-ma din spitalul de nebuni”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s