Pauză

Ca orice om care se respectă, m-am ales cu o viroză destul de urâtă. Am tras de ea cât am putut, iar ea a tras ieri de mine până m-a pus în pat, sub pături și cu tone de ceai pe lângă. Până luni, vă las puțin, pentru că nu am cablu până în pat și statul la birou e exclus. Doar că acum îmi păzesc supa de pui, făcută dintr-o găină de la mamaie Măcar așa, mă voi simți răsfățată ca atunci când eram mică și răceam.

O să văd totuși avantajele din chestia asta. Cum ar fi faptul că după aproape 7 ani de stat în București mi-am făcut și eu medic de familie aici. O doamnă draguță tare, la care nu ajungeam dacă nu era Bianca (mersi ).   La Ploiești, chiar dacă aproape, e mai greu de ajuns în caz că am nevoie. Și că oricum e bine să ai un medic aproape. Vorba Nebuloasei, nu e cazul să ajungi la el numai când nu mai poți. Cum ar fi că am timp să termin trilogia The Hunger Games, recomandată de siameză. Azi am început volumul 2. Cum ar fi că voi face teste auto în moțul patului.

Așa că, vreau nu vreau, pauză. Recomandarea a fost strictă: pat, plapumă, ceai, vitamina C și somn cât cuprinde.

Să aveți un weekend frumos

PS: Azi e ziua Nevestei de la Iași. Cu siguranță cea mai veche prietenă de-a mea. Și căreia îi doresc numai frumos, licență luată cu 10 și la cât mai multe piese de teatru în care să joace.